Evoluția construcțiilor în România în epoca lui Klaus Iohannis
- februarie 24, 2025
- Ioana Codrean
Industria construcțiilor a fost un pilon esențial al economiei românești în perioada 2014-2024, corespunzătoare celor două mandate ale președintelui Klaus Iohannis. Această perioadă a fost marcată de investiții semnificative în infrastructură, creșteri în sectorul imobiliar și reforme legislative menite să modernizeze și să eficientizeze domeniul construcțiilor. Cu toate acestea, sectorul s-a confruntat și cu provocări notabile, precum fluctuațiile prețurilor materialelor și deficitul de forță de muncă calificată.
1. Investiții majore în infrastructură
În timpul mandatelor președintelui Iohannis, România a beneficiat de fonduri europene considerabile destinate dezvoltării infrastructurii de transport. Un exemplu notabil este Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020, care a vizat modernizarea și extinderea rețelelor de transport rutier și feroviar. Investițiile totale în infrastructura rutieră și feroviară au depășit 42 de miliarde de euro până la finalul deceniului, finanțările fiind asigurate atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat. Aceste investiții au vizat proiecte precum Autostrada A7 (Ploiești – Pașcani), menită să conecteze Moldova de restul țării, și continuarea lucrărilor la Autostrada A1 (Sibiu – Nădlac), esențială pentru coridorul pan-european de transport. De asemenea, modernizarea căilor ferate, inclusiv electrificarea unor tronsoane strategice, a fost o prioritate pentru creșterea vitezei și siguranței transportului feroviar. Aceste proiecte au avut un impact semnificativ asupra mobilității și conectivității regionale, contribuind la dezvoltarea economică și socială a României.
2. Creșterea sectorului rezidențial și comercial
În perioada 2014-2024, sectorul imobiliar din România a înregistrat o creștere semnificativă, în special în marile centre urbane precum București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Cererea pentru locuințe a fost alimentată de factori precum accesul mai facil la credite ipotecare, creșterea salariilor și a puterii de cumpărare, precum și extinderea zonelor metropolitane. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2023 s-au construit aproape 71.500 de locuințe, dintre care 29% în București și Ilfov. Această creștere a fost susținută și de dezvoltarea ansamblurilor rezidențiale noi în zonele periurbane. Pe lângă sectorul rezidențial, s-au construit numeroase centre comerciale, clădiri de birouri și parcuri logistice, atrăgând investitori străini și contribuind la diversificarea ofertei imobiliare. Cu toate acestea, în anumite perioade, piața construcțiilor rezidențiale a înregistrat scăderi, influențate de factori precum impredictibilitatea economică și modificările legislative.
3. Reforma în domeniul construcțiilor și noile reglementări
Pentru a eficientiza și moderniza sectorul construcțiilor, autoritățile au implementat o serie de reforme și reglementări menite să simplifice procesele administrative și să promoveze sustenabilitatea. Un pas important a fost digitalizarea procesului de autorizare a construcțiilor, prin implementarea sistemului online de autorizare în mai multe județe, reducând astfel timpul necesar obținerii aprobărilor și sporind transparența. De asemenea, au fost introduse standarde mai stricte de eficiență energetică pentru clădirile noi, în conformitate cu directivele europene, încurajând utilizarea materialelor ecologice și a tehnologiilor verzi. Aceste măsuri au fost susținute de programe precum Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020, care a finanțat proiecte de dezvoltare urbană și infrastructură socială. Cu toate acestea, implementarea acestor reforme a întâmpinat provocări, precum rezistența la schimbare și necesitatea formării profesionale continue în rândul specialiștilor din domeniu.
4. Provocările sectorului
Deși au existat progrese notabile, sectorul construcțiilor din România s-a confruntat și cu o serie de provocări semnificative în perioada 2014-2024. Una dintre principalele dificultăți a fost creșterea prețurilor materialelor de construcție, influențată de factori globali precum pandemia de COVID-19 și perturbările lanțurilor de aprovizionare. Această situație a generat costuri suplimentare pentru dezvoltatori și a afectat profitabilitatea proiectelor. De asemenea, deficitul de forță de muncă calificată a reprezentat o problemă persistentă, determinând companiile să apeleze la muncitori străini pentru a acoperi necesarul de personal. Birocrația și întârzierile în aprobarea proiectelor mari de infrastructură au fost alte obstacole care au încetinit ritmul dezvoltării. În plus, impredictibilitatea legislativă și fiscală a generat incertitudini în rândul investitorilor, afectând planificarea pe termen lung a proiectelor.
Concluzie
Epoca Iohannis a fost marcată de o dezvoltare semnificativă în domeniul construcțiilor, datorită investițiilor în infrastructură, expansiunii sectorului imobiliar și modernizării legislației. Totuși, provocările legate de costuri, forța de muncă și eficiența administrativă au continuat să frâneze ritmul dezvoltării. Viitorul construcțiilor în România depinde de menținerea investițiilor și de o mai bună gestionare a resurselor disponibile.
Pentru mai multe informații despre calificare licitație publică, greșeli care te descalifică de la o licitație sau utilizarea unui formular licitație deviz, accesează resursele disponibile pe platforma noastră. De asemenea, descoperă mai multe despre principiul 33 în licitații publice și importanța refacerii licitațiilor publice câștigate aici.
Încearcă eDevize gratuit timp de 5 zile
Surse:
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Proiecte majore de infrastructură:
https://mt.gov.ro
Institutul Național de Statistică – Evoluția sectorului construcțiilor:
https://insse.ro/cms/ro
Comisia Europeană – Fonduri alocate României pentru infrastructură:
https://ec.europa.eu/regional_policy/
Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții – Problemele sectorului și soluțiile propuse: https://araco.org/
Ioana Codrean
Specialist Marketing Online | eDevize
