După o perioadă în care am privit cu îngrijorare ce se întâmplă în mediul politic din România şi ce se întâmplă cu OUG 114, putem în sfârşit să respirăm uşuraţi.
Vineri 21.06.2019, s-au publicat în MO (Monitorul Oficial) sub numărul 507 completările OUG 114, propuse de FPSC (Federaţia Patronatelor din Construcţii) care apăruseră pentru prima dată în OUG-ul “pierdut”. Cele mai importante modificări pentru construcţii sunt:
- completarea legată de salariul minim de 3.000 lei/lună, care beneficiază de scutirile de taxe şi dacă nu se realizează complet din cauza concediilor medicale sau a normelor parţiale
- redefinirea modului de calcul al cifrei de afaceri, care se va calcula pe un an întreg pentru companiile vechi (ca să poată fi încadraţi şi drumarii), cumulativ pentru firmele noi (pe masura ce trece timpul) si tot la fel, pentru firmele care anul trecut nu au făcut 80%, dar anul acesta vor face
- completarea CAEN-urilor care beneficiază de facilităţile fiscale cu următoarele CAEN-uri:
- fabricarea cimentului (cod CAEN 2351),
- fabricarea varului și ipsosului (cod CAEN 2352),
- fabricarea altor produse din minerale nemetalice (cod CAEN 2399).
Vestea aceasta este bună, nu doar prin prisma faptului că oferă un cadru legislativ bun pentru construcţii, dar arata şi că România conştientizează că sectorul construcţiilor are nevoie de ajutor pentru a rezolva problema infrastructurii.
Aş vrea ca acest moment să fie luat de toată lumea ca un punct zero, un punct din care să începem să reconstruim, deoarece contextul economic este unul favorabil.
Săptămâna trecută citeam un articol în Business Review despre creşterea “bunăstării gospodăriilor” în România. Datele scoase de acolo erau făcute de Eurostat şi arătau că România este acum la 70% din media Europeană, peste Bulgaria, Croaţia (aviz către fanii de fake news despre Kolinda), Ungaria şi Letonia. Asta m-a făcut să intru în detaliu, să văd cum am evoluat în ultimii ani, mai ales că în anii 2000, diferenţa dintre noi şi Ungaria era uriaşă.
O să mergem mai departe cu comparaţii legate de Ungaria si Croaţia, pentru că pe primii îi cunoaştem foarte bine, iar pe cei din urma îi invidiam în fake news-uri, în vara trecută (deşi jucătorii din naţionala Croaţiei protestau legat de economie).
În articolul acesta, o să ne rezumăm doar la indici Eurostat, care privesc creşterea economică şi de bunăstare, reale (ţin cont şi de inflaţie) şi comparate cu media UE. Nu o să discutam despre raportul Băncii Mondiale, care ne-a arătat un semn îngrijorător despre România în 2 viteze. Cu toate măsurile sociale luate, diferenţa dintre oamenii săraci şi cei bogaţi este tot mai mare şi fără masuri sociale, riscăm să ajungem o a doua Indie (nota autorului, remarca nu vine din raportul băncii mondiale).
Să revenim, indicii la care ne uitam sunt AIC “Actual Individual Consumtion” care conform Eurostat, vorbesc despre “bunăstarea unei gospodării” şi GDP per capita in PPS, care vorbeşte despre productivitatea reala a unei ţări (elimină de acolo indicii de preţuri dintre economii, deci inflaţia nu are niciun aport în ea).
În anul 2018, consumul din Romania este la 70% faţă de media Uniunii Europene, iar productivitatea reala este la 64%. Din cauza acestei diferenţe este atrasă atenţia României legată de cheltuieli şi consumerism. Dar haideţi să ne uităm la România ca la o afacere şi să vedem ce s-a întâmplat cu GDP PPS din 2007 (înainte de criză economică) până acum.
| Stat/An | GDP PPS – 2007 (înainte de criza) | GDP PPS – 2012 (an de austeritate) | GDP PPS – 2018 (creştere sustenabilă) |
|---|---|---|---|
| Romania | 43 | 54 | 64 |
| Ungaria | 60 | 66 | 70 |
| Croaţia | 61 | 60 | 63 |
| Grecia | 93 | 72 | 68 |
| Stat/An | 2018 vs. 2012 | 2018 vs. 2007 |
|---|---|---|
| Romania | 18,5% | 49% |
| Ungaria | 6,1% | 17% |
| Croaţia | 5,0% | 3% |
| Grecia | -5,6% | -27% |
Apasă aici pentru analiza completa Eurostat.
În tabelele de mai sus, putem observa că Produsul domestic brut la României, pe cap de locuitor, a evoluat de la 43% faţă de media europeană, până la 64% faţă de media Europeană. Practic avem o creştere de 49%, o creştere care s-a văzut şi în GDP-ul pe ţară.
Astfel, în aceste condiţii am putea spune ca un set de măsuri sociale care să dea un mic “push” nivelului de trai din ţară, este unul care poate fi potrivit. Atenţie însă, o astfel de măsură nu este scalabilă şi poate fi folosită doar ca un imbold de moment. Diferenţa dintre consum şi productivitate trebuie acoperită prin investiţii.
România nu este singura ţară din UE, care are o diferenţă negativă între productivitate şi consum, în aceeaşi categorie, conform statisticilor avem:
- Marea Britanie (consum 113%, productivitate 104%)
- Franţa (consum 107%, productivitate 104%)
- Italia (consum 98%, productivitate 95%)
- Cipru (consum 94%, productivitate 87%)
- Portugalia (consum 82%, productivitate 76%)
La capătul opus avem: Austria, Danemarca şi Olanda, iar în zona de echilibru, unde atât consumul cât şi productivitatea pe cap de locuitor este mai mare decât în media uniunii Europene, avem….
Germania (consum 121%, productivitate 123%)
As spune că:
- să forţezi nota ca să aduci un nivel de trai mai bun cetăţenilor, este un lucru bun atâta timp cât nu este considerat un motor de creştere.
- economia României trebuie privită cu încredere, dar să nu ne umflam în pene
- ar trebui să fim mai atenţi la locul de unde ne luam informaţiile (vezi ridicarea la statut de erou a doamnei preşedinte a Croaţiei) sau știrile ca România se scufundă şi nimeni nu ne mai scoate de acolo
Acum că lucrurile s-au mai aşezat în construcţii este timpul să arătăm că noi nu suntem reprezentaţi de „Dorel”. Este timpul să arătăm un constructor serios, un constructor vertical, un constructor care-şi preţuieşte munca, un constructor care foloseşte unelte profesionale şi nu face oferte pe colţuri de harie în cafenele.
Este timpul să scoatem România din noroi şi să arătăm ce ştie toată Europa despre constructorul român, ca acesta livrează.
P.S. Daca vreţi sa ofertaţi si evaluaţi profesionist, apelaţi la eDevize care nu este doar un soft, este o echipă de oameni care dedică mii de ore clienților.
Florin Manoloiu
Commercial and Tendering Director|eDevize
