Raportul calitate-pret in constructii. De ce sa nu subevaluam importanta arhitectului.
Aproape orice om din lumea asta, în momentul în care-şi doreşte să cumpere ceva, ar spune că cel mai mult îl interesează raportul calitate/preţ.
Acum ceva timp discutam cu un client despre diferite soluţii pe care am putea sa le adoptăm şi mi-a spus o replică de aur: “Florin, sunt prea sărac ca să-mi cumpăr un palton ieftin!”
Atunci când cumpărăm electronice, electrocasnice chiar şi haine, ştim destul de bine şi vedem clar care sunt diferenţele între ele. Nu cred că avem nevoie de mai mult de câteva ore ca să ne cumpărăm în deplină cunoştinţă de cauză un telefon. Asta, deoarece caracteristicile sunt la vedere şi consilierii/site-urile ne oferă destul de multe detalii legate de avantajele şi dezavantajele soluţiilor.
În momentul în care se schimbă discuţia înspre materiale de construcţii, informaţiile parcă intră în “Groapa Marianelor”.
O să-mi spuneţi că şi în cazul aceasta fiecare material are o fişă tehnică cu descrieri ample şi că producătorii pun toate datele la dispoziţie.
Sunt de acord!
Totuşi, zona este atât de “puţin la vedere” încât sunt foarte puţini beneficiari care ştiu cu adevărat ce să cumpere.
Sursa foto: Wooden Chessboards
Haideţi să luăm câteva exemple!
O să trecem prin 3 situaţii în care un beneficiar trebuie să ia o decizie legată de materialele cu care să-şi construiască o casă:
1. Cărămida
Ajungem la punctul în care trebuie să ne alegem cărămida.
Să spunem că vrem să vedem care ar fi diferenţele între o cărămidă medie şi o tehnologie nouă, modernă, care ar ajuta la izolaţie termică mai bună şi ar fi utilă şi la un eventual seism. Începem să ne uitam pe fişele tehnice, vedem coeficientul de conductivitate termică, rezistenţa la compresiune, dimensiuni, etc.
Deoarece considerăm cărămida una dintre cele mai importante componente ale casei, decidem să investim mai mult în cărămida şi să mergem pe o variantă Premium. Diferenţa faţă de o variantă medie de cărămidă pentru o casă este undeva la 3.000 de Euro.
Am luat o decizie bună?
Aş zice că poate da, poate nu. De ce?
O cărămidă Premium să spunem că înseamnă un coeficient de conductivitate termică de 0,14 w/mk, iar una medie are un coeficient de 0,234 w/mk. Acum poate o să vă puneţi următoarele întrebări:
- Cât ar costa în plus căldura pe timpul iernii?
- În câţi ani îmi scot investiţia?
- M-am gândit şi la ce termoizolaţie pun?
Am nevoie de cărămidă seismică? În cazul în care, casa mea are o structură portantă da, dacă nu, nu!
Multe dintre construcţiile din România sunt exagerate din punct de vedere izolaţie. Unele în jos, unele în sus. Nu ştiu pe nimeni care să-şi fi calculat înainte de construcţie care este nivelul optim de izolaţie.
De multe ori se investeşte prea mult, în alte cazuri prea puţin.
2. Ţevile
Vrem să ne alegem ţevile pe care le punem în casă
Ajungem din nou la fişele tehnice şi vedem că unele fonoizolează mai bine, altele mai prost. Văd că PE120 rezistă mai bine presiunii apei în timp, decât un PE100. Instalaţia sanitară este una extrem de importantă, nimeni nu vrea să spargă pereţi, să aibă casa inundată, etc.
Cum pot să aleg între o conductă fonoizolantă şi o conductă clasică peste care pun vată minerală ca să fonoizolez. Din nou, nu ştiu! Ca beneficiar o să iau decizia în necunoștință de cauză.
3. Acoperişul
Ajungem la acoperiş şi ne gândim ce tip de ţiglă să punem. Ceramică, metalică, ce grosime, cât zinc, etc.
Ceramica e mai scumpă, dar când plouă nu se aude atât de puternic. Acesta e un aspect important pentru confortul meu, dar poate ar fi mai ieftin să pun metalică şi să fonoizolez?
Din nou decizii în necunoştinţă de cauză.
Toate aceste decizii pot să aibă impact major în investiţia noastră. Putem să nu ne terminăm lucrarea, pentru că am investit prea mult la început (sau varianta mai des întâlnită, să fac rabat de calitate la finisaje) sau pot să am costuri mari de mentenanţă, pentru că m-am gândit că merge şi cu soluţia aia mai ieftină.
De ce să nu subevaluăm importanţa arhitectului.
Ok. Şi în cazul acesta ce fac?
Este clar că un beneficiar nu ar avea cum să ştie toate lucrurile acestea şi să ia singur decizii bune. Soluţia ar fi să apeleze la arhitect/proiectant ca să-l sfătuiască.
Asta nu se întâmplă în majoritatea cazurilor, pentru că munca de la începutul proiectului este sub-apreciată. Oamenii sunt supra optimişti, se gândesc că vorbesc ei cu constructorul şi văd cum fac.
De multe ori, proiectele se cumpăra de pe site-uri, fără consultanţă sau se negociază un preţ foarte mic cu arhitectul, pentru că: „aş putea să-l cumpăr şi din altă parte”. Nu se ia în calcul expertiza, nu se plăteşte pentru asta, iar în procesul de construcţie se risipesc mii de euro pentru a face o economie de sute de lei.
Ce am scris mai sus este perfect valabil şi pentru cazul în care cumpărăm un apartament sau o casă direct făcută! De câţi oameni aţi auzit că cer de la dezvoltator cartea tehnică a imobilului ca să vadă cum a fost construit?
Am văzut blocuri cu 4 etaje care au plecat de la fundaţie cu o cantitate de fier care ar fi necesară pentru o casă P+M.
Dar!
Principiul : „lasă mă că merge şi aşa! la un cutremur mare, oricum cad toate!”, funcţionează încă foarte bine, din păcate. „În afară de asta, tocmai am avut exerciţiu în caz de cutremur că sa fim bine pregătiţi.” Ce glumă proastă!
Revenind la faptul că nu se investeşte în etapa incipientă a proiectului. Nu ai cum să ai pretenţii de la arhitect, să fie lângă tine pe toată perioada procesului, să discute cu constructorul pentru a-i respecta deciziile, să se informeze despre diferite soluţii, când tu vrei să plăteşti 2-3 mii de lei. Aici vorbim despre multe ore de muncă.
Cele mai bune sisteme de informare pentru un arhitect/proiectant (în momentul de faţă) sunt site-urile producătorilor de materiale sau site-uri care informează despre noi tehnologii. Informaţiile de acolo sunt de certă valoare. Din păcate este mai greu să le centralizezi şi să vezi diferenţele de caracteristici şi preţuri.
Practic, pentru o singură alegere, lucrezi cu 3-4 liste de preţuri şi cu 3-4 fişe tehnice în paralel. Este o muncă titanică.
Producătorii de materiale vin în susţinerea specialiştilor cu fişe tehnice, prezentări şi chiar cu obiecte deja definite pentru softuri BIM.
În ultimul timp, chiar s-a început şi un lucru calitativ pe zona de tehnologii în programele de devize! Lucru care îi ajută pe arhitecţi să ia deciziile mult mai rapid.
De exemplu, să spunem că un arhitect vrea să aleagă izolaţia pentru un proiect. El ştie în ce zonă este casa, ştie ce cărămidă a pus în proiect, aşa că ştie destul de clar cam ce coeficient termic trebuie să aibă izolaţia.
Dacă intră în eDevize, toate tehnologiile noi au puse principalele caracteristici direct în descrierea normei, iar la o simplă căutare după conductivitatea termică, va avea afişate mai multe tehnologii, care oferă acel parametru.
Aşa va vedea, pe lângă conductivitatea termică şi preţurile pentru diferite tehnologii şi alte caracteristici importante cum ar fi: rezistenţa la foc, rezistenţa la lovire, etc. Va fi simplu să aleagă tehnologia şi grosimea de care are nevoie.
- Pentru un proiect reuşit şi cu costuri reduse, trebuie să investim în faza incipientă a proiectului şi să plătim munca arhitectului/proiectantului. Doar el ne poate ajuta pe timpul proiectului să alegem între tehnologii moderne (mai scumpe) şi între tehnologii clasice. El ne poate sfătui pe toată durata procesului, astfel încât să obţinem raportul calitate-preţ pe care ni-l dorim.
- Avem nevoie să simplificăm cât mai mult felul în care alegem între diferite tehnologii, iar pentru asta este nevoie să avem pentru fiecare operaţie:
- un cost clar
- toţi parametrii tehnici intr-un singur loc si avantajele produsului cat mai bine evidenţiate.
Pentru asta este nevoie de norme cât mai detaliate şi de câţi mai mulţi producători care să contribuie la dezvoltarea lor. Noi, la eDevize, oferim asta producătorilor fără costuri financiare, în cadrul unui parteneriat barter.
- Pentru a împinge industria construcţiilor către inovare (de exemplu, am văzut că acum există o vopsea care te ajută să câştigi 2-3 grade Celsius în casă), nu ar trebui să ne fie teamă de concurenţă şi ar trebui să ne concentram pe a elimina produsele neconforme care ajung în piaţă (concurenţa neloială). Făcând asta, “felia de tort” ar creşte, iar producătorii ar avea mai multe fonduri pentru a investii în inovaţie.
Florin Manoloiu
Commercial and Tendering Director|eDevize
