Obtinerea unei evaluari corecte pentru nota conceptuala
În articolul de astăzi o sa prezint importanţa notei conceptuale în procesul de investiţii publice şi metodele prin care putem estima costul în Nota conceptuală.
Doresc să subliniez un aspect. Pentru o lucrare realizată la termen şi în buget, documentaţia trebuie să fie cât mai bine realizată şi completă, iar estimarea trebuie să fie cât mai corectă.
Mai exact!
Primul pas în realizarea unui proiect este acela ca beneficiarul să îşi identifice foarte bine nevoile şi să le expună în nota conceptuală. Mai jos aveţi toţi paşii notei conceptuale, conform Hotărârii de Guvern (H.G.) 907.
- Informaţii generale privind obiectivul de investiţii propus.
- Necesitatea și oportunitatea obiectivului de investiții propus.
- Estimarea suportabilităţii investiţiei publice.3.1. Estimarea cheltuielilor pentru execuţia obiectivului de investiţii, luându-se în considerare, după caz: – costurile unor investiţii similare realizate; – standarde de cost pentru investiţii similare; 3.2. Estimarea cheltuielilor pentru proiectarea, pe faze, a documentaţiei tehnico-economice aferente obiectivului de investiţie, precum şi pentru elaborarea altor studii de specialitate în funcţie de specificul obiectivului de investiţii, inclusiv cheltuielile necesare pentru obţinerea avizelor, autorizaţiilor și acordurilor prevăzute de lege. 3.3. Surse identificate pentru finanţarea cheltuielilor estimate (în cazul finanţării nerambursabile se va menţiona programul operaţional/axa corespunzătoare identificată).
- Informaţii privind regimul juridic, economic şi tehnic al terenului şi/sau al construcţiei existente.
- Particularităţi ale amplasamentului/amplasamentelor propus(e) pentru realizarea obiectivului de investiţii.
- Descrierea succintă a obiectivului de investiţii propus, din punct de vedere tehnic şi funcţional.
- Justificarea necesităţii elaborării, după caz, a studiilor şi expertizelor tehnice.”
Acum că am trecut prin paşii unei note conceptuale, o să mergem mai departe către scopul articolului şi o să ne oprim să discutăm mai mult despre punctul 3.1(estimarea cheltuielilor pentru execuţia obiectivului de investiţii) din Anexa nr.1 din H.G. 907.
Estimarea pentru nota conceptuală se poate face prin 2 metode:
- costurile unor investiţii similare realizate;
- standarde de cost pentru investiții similare;
Haideţi să trecem împreună prin ambele variante şi să vedem cum am putea să le utilizăm:
Varianta a. înseamnă că ne putem interesa la alte autorităţi contractante cam care a fost costul lucrărilor pentru ei şi să trecem acea valoare şi în nota noastră conceptuală.
Avantaje:
- este rapid
Dezavantaje:
- nu cunoastem detaliile specifice ale proiectului similar
- nu reprezintă o bază de la care să plecam în viitor
Aţi putea să întrebaţi: “de ce faptul că nu avem o bază de la care să plecăm în viitor este un dezavantaj?”
Pai haideţi să vedem!
În primul rând, deoarece chiar şi în acest punct este important să cunoaştem toate etapele proiectului, să ştim succesiunea lor şi paşii în care vom avea nevoie de fonduri.
În al doilea rând, deoarece aceasta ne-ar ajuta să avem o bază comună de discuţie cu proiectantul şi să luăm împreună o decizie despre locurile în care putem să investim suplimentar. De exemplu, e mai important să folosim ţevi de canalizare cu o durata mai mare de viaţă decât să cumpărăm un vas de toaletă şi chiuvete mai scumpe. Operaţional versus estetic.
Totuși pornind şi de la factorul timp, care în general ne presează, este de înţeles faptul că unele persoane apelează la această metodă! Este perfect normal!
În acelaşi timp, de multe ori „Socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg”, chit că discutăm despre investiţii similare. Un exemplu întâlnit de mine în practică, a fost un constructor, care a avut o întârziere în executie, deoarece beneficiarul nu a prins în operaţii/costuri şi forarea puţurilor pentru a alimenta şcoala cu apă.
Degeaba ai o şcoală nou construită, dacă trebuie să foloseşti în continuare toaleta din curte.
Varianta b. persupune utilizarea standardelor de cost dezvoltate de MDRAP.
Prima variantă a acestor standarde a fost reglementată prin Hotararea 363 din 2010 cu completările ulterioare. Prin ele Ministerul a încercat să traseze o direcţie pentru încadrarea în cost a mai multe tipuri de proiecte cu finanţare publică. Ele nu sunt obligatorii pentru proiecte din PNDL(Planul national de dezvoltare locala) dar au de venit obligatorii pentru proiecte finantate prin fonduri Europene(cum ar fi Regio). Ar fi bine sa tinem cont de ele in ambele cazuri.
Folosirea metodei standardelor pentru a stabili o valoare iniţială a proiectului este mai precisă, deoarece ni se ofera mai multe detalii de care putem să ținem cont în cadrul evaluării.
Avantaje:
- ține cont de un număr mai mare de factori care pot apărea în proces. De exemplu: caracteristicile tehnice ale terenului, gradul de uzură, lucrări necesare, pre investiţie, cote recomandate pentru cheltuielile de proiectare, consultanţă, etc.
- ne oferă o bază de la care să putem pleca în realizarea Studiului de fezabilitate (SF-ului).
Dezavantaje:
- nu este la fel de rapidă ca varianta a)
Acum avem o mică întorsătură de situaţie.
Pentru a asigura viteza și ușurința în folosire, plecând de la Standardele de cost dezvoltate de MDRAP, platforma eDevize a pus la dispoziție șabloane de lucrări care se încadrează în costurile actualizate ale Hotărârii 363.
Cum ajută acest lucru autoritățile contractante?
Haideți să luăm un exemplu practic!
Într-o localitate se decide necesitatea construirii unei şcoli noi.
Bun!
În primul rând, pentru obținerea unei evaluări rapide și corecte, autoritatea contractanta (A.C.) trebuie doar să-și instaleze eDevize și din secțiunea de „Șabloane”, alege investiția: „Şcoală cu 4 clase de studiu sau cu 8 clase de studiu”. În cadrul investiţiei se mai pot face mici ajustări, dacă este cazul.
O evaluare corectă, la pachet cu un punct de plecare comun cu proiectantul/arhitectul în cadrul dezvoltării SF-ului si a PT-ului uşurează comunicarea şi colaborarea cu aceştia.
Asta înseamnă că dacă investim timp suplimentar (dar nu foarte mult) pentru zona de estimare de la nota conceptuală, nu numai că o să avem un cost mai precis! dar o să obţinem încă din stadiul acesta o structură concretă şi precisă a devizului general, a devizelor obiecte şi a listelor cu lucrări.
În momentul de faţă nu există statistici despre „în câte dintre notele conceptuale aprobate s-a folosit varianta a) de estimare sau varianta b)”.
Totuşi, cercetând sursele publice de informaţii de pe internet, am observat că peste 90% din investiţiile aprobate au folosit varianta b) pentru estimarea costurilor.
Ceea ce ne duce cu gândul la următoarele variante pentru care se întâmplă asta: – metoda standardelor de cost este mult mai utilizată în proiectele publice; – proiectele care folosesc această variantă sunt aprobate mai rapid.
În principiu, este clar că ambele variante influenţează rezultatul final.
Totuşi, importanţa standardelor de cost ne este arătată şi de faptul că la momentul actual actualizarea lor a fost una dintre priorităţile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) în 2017 şi este în continuare o prioritate pentru 2018.
Este important să avem de la început o structură a investiţiei, deoarece aşa o să vedem exact ce operaţii vor fi necesare şi nu o să ne scape nimic din vedere. Asta ne dă un control mult mai eficient asupra proiectului şi ne va ajuta să-l încheiem fără probleme (cum ar fi exemplul cu forajul puţurilor).
În concluzie, o evaluare bună a proiectului încă din faza conceptuală ne va aduce aprobarea mai rapidă şi va scurta timpul total de realizare, oferindu-ne în acelaşi timp şi o vedere de ansamblu asupra acestuia.
Cred că avantajele prezentate mai sus scot în evidenţă destul de clar de ce ar trebui să utilizam varianta „Standardelor de cost”.
Pentru a folosi varianta rapidă a standardelor de cost în evaluarea lucrarii tale, foloseste eDevize.
Florin Manoloiu
Commercial and Tendering Director|eDevize
