Fondurile Europene: Intre oportunitate si pat al lui Procust
Zilele acestea, în Parlamentul European, se discută bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. Subiectul este unul despre care se vorbește destul de puțin în România, deși este foarte important. În contextul brexitului, varianta de buget propusă ar fi în jur de 1,07% din VNB EU27 (venitul național brut al celor 27 de state UE).
De ce este un subiect important?
Pentru că, în funcție de cum sunt alocate fondurile și pe ce axe, acestea pot să susțină mai mult sau mai puțin, micșorarea diferenței de PIB și trai dintre estul și vestul Europei. Înainte de a discuta despre împărțirea fondurilor, haideți să vedem care sunt prioritățile.
Prioritățile Uniunii Europene pentru ciclul 2021 – 2027
1. O Europă mai inteligentă
- digitalizarea administrațiilor locale, astfel încât acestea să fie mai performante având costuri reduse, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere uman.
- crearea de concurență pentru Silicon Valley. În SUA, sub administrația Trump, au crescut taxele pentru o parte din produsele Europene (cum ar fi mașinile germane), iar statele Europene și-au propus să crească impozitarea giganților IT (cum ar fi Google și Facebook). O modalitate mai bună de a crește veniturile din IT ar fi nu să impozitezi mai mult, ci să produci mai mult. Asta este o veste foarte bună pentru tinerii antreprenori din IT, care vor putea accesa fonduri fără a fi nevoiți să renunțe la procente din start-up-urile lor.
Acum, să vedem cum va fi implementarea pentru că, în momentul de față, procedurile sunt atât de complicate încât, de multe ori, atât instituțiile de stat cât și investitorii privați preferă să nu apeleze la fonduri Europene. Lipsa de flexibilitate din anumite procese face ca finanțarea să pară un fel de pat al lui Procust, dacă te potrivești, bine, dacă nu, trebuie să te mai întinzi sau să-ți tai câte ceva. Din păcate asta înseamnă că trebuie să umbli la nevoile și procesele tale și nu poți umbla la dimensiunea sau calitatea patului.
Pentru a simplifica procesul, în special când vorbim de start-up-uri şi IMM-uri (întreprinderi mici si mijlocii), a fost elaborat un manual cu 80 de măsuri pentru simplificare. Să sperăm că aceste măsuri nu vor rămâne doar pe hârtie, ci vor veni sa susțină în mod real piața, pentru că avantajul sistemului de investitori (folosit în Silicon Valley) este dat de rapiditatea cu care se poate obține finanțarea și de nivelul scăzut de birocrație, exact ceea ce un sistem susținut din fonduri publice oferă foarte greu.
2. O Europă mai verde
O Europă mai verde aduce cu sine multe mize pentru europeni și pentru europenii care activează în construcții, în special.
Europa mai verde înseamnă, în primul rând, scăderea consumului de energie, care are 3 componente majore ce reprezintă și oportunități pentru constructorii/instalatorii mici și mijlocii.
- îmbunătățirea/schimbarea fondului locativ: aici vor apărea multe proiecte de cofinanțare sau finanțare totală (acolo unde nu există posibilitatea cofinanțării) pentru termoizolarea sau construcția de case eficiente din punct de vedere termoenergetic
- creșterea eficienţei sistemelor de încălzire centralizată. Specialiștii spun de mult că încălzirea individuală este dăunătoare mediului și că ar trebui interzisă în centrele urbane. Vă recomand să nu optați pentru centrale de apartament pentru că, în curând, vă veți trezi cu o taxă de mediu mai mare decât taxa de mediu pe mașină. Poate în acest ciclu se va rezolva și problema Radetului şi oamenii nu o să mai fie tentaţi să se decupleze de la încălzirea centralizată.
- măsuri de sprijin pentru industriile Energointensive (cum ar fi cea a otelului) pentru a reduce consumul de energie electrică
3. O Europă mai conectată
Dacă vorbim despre axa de infrastructură transport, cred că aceasta este una dintre prioritățile adresate României, în special. Printre proiectele care se pot finanța avem A0 (centura București) şi Autostrada Estului. Din păcate, dacă pe proiectele mici și medii ne descurcam cât de cât, pe cele mari lucrurile merg și mai greu. Din fericire, infrastructura României și a Poloniei vor fi (în continuare) o prioritate dacă se doresc discuții despre aderare pentru Republica Moldova și Ucraina.
În plus, avem și zona de infrastructură broadband, unde România stă bine din punct de vedere al oamenilor care au acces la rețeaua 4G, dar are un decalaj mare între rural și urban.
4. O Europă mai socială
Principalele proiecte din această prioritate sunt axate pe educație. În educație sunt avute în vedere 3 aspecte:
- pregătirea tinerilor pentru intrarea în câmpul muncii,
- adaptarea metodelor de predare la nivelul anului 2020
- pregătirea continuă a cadrelor didactice.
Din punctul de vedere al programelor totul sună frumos, rămâne să sperăm că și implementarea va fi una de calitate și că nu vom mai avea cursuri după care te alegi cu o diplomă și atât.
O axă secundară în prioritatea „O Europă mai socială” este cea legată de diminuarea șomajului, care este și așa la un nivel foarte redus.
5. O Europă mai apropiată de cetățenii săi
Această prioritate include câte puțin din toate cele de mai sus, însă conducerea proiectelor se face la nivel regional și local.
Cum se va face împărțirea fondurilor?
Între prioritățile discutate mai sus, am observat lipsa uneia dintre cele mai importante zone de investiții pentru Uniunea Europeană: agricultura. De-a lungul anilor, de la formarea Uniunii Europene și până acum, agricultura a fost principala ramură în care s-a investit, iar acum nu mai apare deloc printre priorități (asta nu înseamnă că nu va mai exista finanțare).
Pentru prima dată, agricultura nu mai este pe primul loc atunci când vorbim despre investiții preconizate, iar asta a adus nemulțumire unor state cum sunt România și Polonia, state care nu agreează reducerea fondurilor de la agricultură. Asta este principalul factor de negociere din zilele acestea.
Comisia Europeana își dorește diminuarea fondurilor pentru agricultură și creșterea în zona de piață unică, inovare, sector digital, securitate și apărare (vorbind la nivel de UE), vecinătate și migrație. În schimb, o parte dintre state își doresc păstrarea fondurilor de incluziune și agricultură.
Este clar că IMM-urile și start-up-urile din IT sunt mult mai ușor văzute ca investiții care aduc valoare, totuși ele vin cu o componentă socială mult mai redusă. Cred că la finalul negocierilor, agricultura va rămâne pe primul loc (datorită componentei sociale), dar cred că acesta este ultimul ciclu în care se va întâmpla asta.
Cum va fi afectată piața construcțiilor
Se anunță o perioadă înfloritoare pentru IMM-urile din zona construcțiilor care vor putea să acceseze lucrări cu fonduri Europene mult mai ușor, prin prioritatea o „Europă mai verde”. Aceasta deschide o noua zonă a proiectelor mici și mijlocii. În același timp nici marii constructori nu vor avea de suferit ţinând cont de alocarea fondurilor pentru Romania pe POIM.
Ce nu trebuie uitat este că suntem într-o criză pe piața muncii și evaluarea corectă a proiectelor este esențială (mai ales când vorbim despre proiecte cu bătaie lungă).
În cazul în care aveți nevoie să evaluați o lucrare cu un soft profesional, accesați butonul de mai jos și în 2 minute puteți să lucrați deja cu eDevize.
eDevize vine cu facilitățile potrivite pentru fiecare fază a proiectului:
- Nota conceptuală – citește articol
- Studiu de fezabilitate(SF)/Dali Documentație de avizare a lucrărilor de intervenție(DALI) – citește articol
- Proiect Tehnic
- Ofertare
- Urmărirea lucrării
eDevize nu este numai un soft, este o echipă gata să-ți ofere rapid ajutorul de care ai nevoie
Florin Manoloiu
Commercial and Tendering Director|eDevize
